User Tools

Site Tools


1.2locuriledemuncaaleviitorului

Locurile de munca ale viitorului – nevoia de a educa programatori

În anul 2016 au apărut schimbări politice majore ca urmare a reducerii masive a numărului de locuri de muncă salarizate care sunt disponibile în ceea ce se numea cândva Lumea Întâia, adică în SUA și în țările aliate din timpul Razboilui Rece, în special în Europa de Vest și Japonia. Ca o consecinta a ingrijorarilor provocate de modificarile socio-economice, in special disparitia locurilor de munca, Marea Britanie a hotarat sa paraseasca Uniunea Europeana, in SUA Donald Trump a castigat alegerile prezidentiale, in Italia a fost respinsa reforma Renzi si, la inceputul lui 2017, in alegerile din Franta partidele clasice au obtinut rezultate foarte proaste.

În anii ’90 și ‘2000, numeroase fabrici au fost închise în lumea Occidentală dar și în Europa de Est și fosta Uniune Sovietică. Aceste locuri de muncă au fost mutate preponderent în China și în țările din jur. S-a înregistrat astfel o creștere spectaculoasă a economiei în China și în unele țări din jur și o stagnare sau chiar o prăbușire a activității economice în SUA și Europa. În plus, în țările din fosta Lume a Întâia au venit numeroși imigranți din Lumea a Doua (aliatii Uniunii Sovietice din Razbooiul Rece) și ulterior din Lumea a Treia (țări nealiniate în timpul Războiului Rece dintre SUA și URSS), de obicei cele mai sărace de pe glob. Aceste valuri de imigranți au pus și mai multă presiune pe piață muncii din fosta Lume a Întâia.

Fenomenul a dus la o răzvrătire a celor rămași făra locuri de muncă, care au votat masiv pro-Brexit (mișcarea care milita pentru ieșire Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană) și pentru candidatura lui Donald Trump la funcția de președinte al SUA.

Evoluția tehnologică și robotizarea au dus și ele la reducerea masivă a locurilor de muncă clasice. Trebuie însă spus că informatizarea nu a dus la eliminarea locurilor de muncă ci doar la modificarea acestora. Spre exemplu instalarea a 135.000 de roboți în industria auto americană a creat 230.000 de locuri de muncă (Tobe, 2016). Contrar percepției populare, computerele și roboții nu ,,aruncă oamenii la gunoi” lasandu-i fara locuri de munca ci de fapt creează locuri de muncă. O alegere logică ar fi ca pentru a crea locuri de munca să instalăm mai mulți roboți. Matematic vorbind se pot crea extrem de multe locuri de munca prin informatizare și robotizare. Din păcate însa, aceste locuri de munca vor fi accesibile doar celor care știu să programeze computere și să foloseasca o serie de aplicații informatice extrem de complexe.

Evoluția tehnologică crează locuri de muncă în loc să le distruga. Problema principală cu aceste locuri de muncă este însă, faptul că necesită skill-uri pe care oamenii obișnuiți nu le au. Scoala traditionala nu educa oamenii pentru a putea programa sisteme fizico-cibernetice si prin urmare ei nu au acces la noile locuri de munca create de noile tehnologii. Profilul ocupațional al oamenilor se schimbă ca urmare a evoluției tehnologice, punându-se accent pe munca ce necesită abilități complexe și un nivel educațional ridicat (Castellas, 2010). Rezulta astfel ca scoala trebuie sa schimbe modul cum educa copii si sa introduca pe scara larga noi concepte precum programarea calculatoarelor, modelare tridimensionala, drone, roboti si securitate cibernetica. La nivelele superioare trebuie indroduse cloud computing, big data, social networks, mobile programming, digital transformation, web marketing, knowledge management si inteligenta artificiala.

Aspectele legate de evoluția muncii în viitor sunt explicate pe larg în raportul ,,The Future of Jobs” publicat la începutul anului 2016 cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, Elevetia. Lucrarea surpride foarte bine mutațiile care s-au produs pe piață muncii până la nivelul anului 2016 și a celor care urmează să se producă în viitor.

Raportul introduce conceptul de ,,A Patra Revoluție Industrială”, care este văzută ca un echivalent al societății informaționale. Modificările tehnologice intervenite în comenii precum informatică, nanotehnologiile, genetică, primarea tridimensională și altele reprezintă în opinia autorilor raportului drept importanți factori de schimbare a pieței muncii. Conform raportului, cele mai căutate job-uri din zua de astăzi nici nu existau în urmă cu 10 sau chiar 5 ani (World Economic Forum, 2016).

Principalii factori producători de schimbare (drivers of change) in ceea ce priveste locurile de munca vor fi: cloud computing, tehnologii mobile, tehnologii big data, noi forme de energie, Internet of Things, crownsourcing, share economy, peer-to-peer platforms, robotica avansată, transport autonom, inteligența artificială, machine learning, imprimare 3D, producție avansată, materiale avansate și biotehnologie (World Economic Forum, 2016). O parte din aceste domenii vor fi studiate și în cadrul lucarii de față. Ele reprizintă obiectul următoarelor capitole. Prin parcurgere acestei lucrări, studenții vor putea să dobândească cunoștințe despre domeniile care vor influența semnificativ piața muncii de mâine.

După cum se observă în figura 1.2, internetul mobil și tehnologiile cloud vor avea cel mai mare impact asupra modificării structurii locurilor de muncă în perioadă următoare. Aceste două tehnologii vor avea un impact major asupra industriilor și vor transformă muncă în special pentru ,,gulerele albe”, adică pentru angajații care fac muncă de birou.

Zona de big data va avea de asemenea un impact major. Volumele de date din ultima perioadă au crescut exponențial ca urmare a faptului că tot mai multe dispozitive generează în mod automat date. Fișierele de log-uri, bazele de date, imaginile video, fotografiile utilizatorilor rețelelor sociale sunt surse care creează acumulări de date fără precedent în istoria umanității.

Noile forme de energie vor influența semnificativ activitatea economică. Nu este vorba doar de formele de energie în sine, care există de multă vreme. Ne referim in primul rand la posibilitatea ca, folosind așa numitele ,,smart-grids” bazate pe tehnologii informatice, cetățenii să poate treace uneori de la statutul de consumator de energie la cel de producător. Mai exact, dacă un cetățean plasează panouri solare in gospodarie, el ar putea să își vândă energia pe care o produce pe perioadă vacanței. Acest lucru necesită însă o informatizare masivă a rețelei de distribuție a energiei, inclusiv prin introducerea unor agenți software care să facă efectiv vânzarea și încasarea banilor. Există numeroase alte exemple de aplicații care se pot construi folosind tehnologii informatice avansate.

Internet of Things (IoT) reprezintă denumirea întâlnită azi în industria IT pentru ceea ce Alvin Toffler numea ambient inteligent. În principiu, IoT include toate tehnologiile necesare pentru a transforma mediul inconjutor în care trăiesc oamenii într-un mediu capabil să rezolve singur nevoile acestora. Spre exemplu, casele pasive care minimizează singure consumul de energie prin utilizarea unui număr mare de senzori de temperatură, umiditate și contoare precum și controlarea computerizată a instalațiilor de ventilație, răcire și încălzire. IoT are nenumărate aplicații și se poate folosi atât în medii rezidențiale cât și medii industriale.

Shared economy și crowdsourcing reprezintă o modalitate de optimizare a proceselor economice prin utilizarea mulțimilor de oameni și a resurseleor partajate prin intermediul tehnologiilor informatice. Problemele sunt rezolvate de către comunități și nu de către persoane individuale sau companii. Comunitățile (mulțimile) mențin o abordare unitară prin intermediul unor aplicații software specifice care le permit să interacționeze. În societatea industrială structurile ierarhice au devenit predominante datorită naturii repetitive a muncii și a nevoii de flexibilitate. Organizarea companiilor industriale a fost preponderent verticală (Castellas, 2010). În societatea informaționala va dispărea modelul organizațional ierarhic folosit în companiile industriale.

Robotica reprezintă o schimbare majora în abordarea vieții economice. Ea va avea un impact mai redus într-o primă fază. Vor mai fi necesari mulți ani de zile până când roboții și mașinile autonome vor deveni o realitate cotidiană. Într-o primă fază, impactul major asupra modificării job-urilor va fi determinat de aplicațiile informatice existente.

Inteligența artificială și imprimantele 3D vor avea un impact mai redus într-o primă fază. Aceste tehnologii au nevoie de timp pentru a fi diseminate. În următorii ani impactul lor se va face simțit însa va fi mai redus decât al altor factori tehnologici.

In concluzie putem afirma ca evoluția tehnologică provoacă modificări ale structurii locurilor de muncă. Ocupațiile se vor modifica deoarece va fi necesar ca angajații să devină atât mai familiarizați cu tehnologiile software cât și mai creativi. Ei trebuie sa fie capabili sa scrie cod, sa fie programatori, pentru a putea supravietui cu succes in lumea sistemelor fizico-cibernetice.

1.2locuriledemuncaaleviitorului.txt · Last modified: 2017/07/22 07:45 by cristina.anton