This shows you the differences between two versions of the page.
Both sides previous revision Previous revision Next revision | Previous revision | ||
wiki:sinteza_teorie.4.2 [2017/08/14 13:54] nita.adrian |
wiki:sinteza_teorie.4.2 [2017/08/15 07:54] (current) nita.adrian |
||
---|---|---|---|
Line 1: | Line 1: | ||
- | **PROPRIETĂȚILE ALGORITMILOR** | + | ====== Proprietățile algoritmilor - Sinteza teoriei ====== |
+ | \\ | ||
Proprietǎțile algoritmilor sunt: | Proprietǎțile algoritmilor sunt: | ||
Line 6: | Line 8: | ||
//Exemple//: \\ | //Exemple//: \\ | ||
- | i. Dacǎ se dorește realizarea unui algoritm pentru determinarea sumei a douǎ valori numere naturale, atunci algoritmul nu va rezolva doar problema “5+7=”, ci va rezolva în general problema “a+b=” unde a și b pot fi înlocuite cu numere naturale oarecare.\\ | + | i. Dacǎ se dorește realizarea unui algoritm pentru determinarea sumei a douǎ valori numere naturale, atunci algoritmul nu va rezolva doar problema „5+7=”, ci va rezolva în general problema „a+b=” unde a și b pot fi înlocuite cu numere naturale oarecare.\\ |
ii. Știind cǎ la materia Educație muzicalǎ elevii clasei a V-a, au câte douǎ note, dorim sǎ realizǎm un algoritm care sǎ determine media aritmeticǎ a elevilor clasei. Nu vom face un algoritm pentru a determina media Anei care are notele 8 și 10, ci vom face un algoritm pentru media (x+y)/2, unde pentru x și y vom introduce pe rând notele elevilor clasei. | ii. Știind cǎ la materia Educație muzicalǎ elevii clasei a V-a, au câte douǎ note, dorim sǎ realizǎm un algoritm care sǎ determine media aritmeticǎ a elevilor clasei. Nu vom face un algoritm pentru a determina media Anei care are notele 8 și 10, ci vom face un algoritm pentru media (x+y)/2, unde pentru x și y vom introduce pe rând notele elevilor clasei. | ||
- | 2. **Claritatea**: toate operațiile care alcǎtuiesc un algoritm sunt clar definite (fǎrǎ ambiguitǎți) și sunt logic înlǎnțuite. \\ | + | 2. **Claritate**: toate operațiile care alcǎtuiesc un algoritm sunt clar definite (fǎrǎ ambiguitǎți) și sunt logic înlǎnțuite. \\ |
- | Pentru un algoritm existǎ date cunoscute, numite și “date de intrare”, pe baza cǎrora se vor obține rezultatele algoritmului numite și “date de ieșire”. \\ | + | Pentru un algoritm existǎ date cunoscute, numite și „date de intrare”, pe baza cǎrora se vor obține rezultatele algoritmului numite și „date de ieșire”. \\ |
Pentru aceleași date de intrare algoritmul va obține aceleași rezultate. Algoritmii realizați pentru o problemǎ datǎ sunt corecți. Majoritatea algoritmilor folosesc relații matematice. | Pentru aceleași date de intrare algoritmul va obține aceleași rezultate. Algoritmii realizați pentru o problemǎ datǎ sunt corecți. Majoritatea algoritmilor folosesc relații matematice. | ||
//Exemple//: \\ | //Exemple//: \\ | ||
- | i. Nu putem scrie un algoritm pentru enunțul: “Dacǎ Maria va obține la informaticǎ nota 10 atunci fie pǎrinții îi cumpǎrǎ o bicicletǎ, fie merge în excursie cu clasa.” \\ | + | i. Nu putem scrie un algoritm pentru enunțul: „Dacǎ Maria va obține la informaticǎ nota 10 atunci fie pǎrinții îi cumpǎrǎ o bicicletǎ, fie merge în excursie cu clasa.” \\ |
- | ii. Pentru enunțul: “Se dǎ o valoare, numǎr natural ce reprezintǎ lungimea laturii unui pǎtrat. Sǎ se determine perimetrul pǎtratului”, se poate realiza un algoritm. | + | ii. Pentru enunțul: „Se dǎ o valoare, numǎr natural ce reprezintǎ lungimea laturii unui pǎtrat. Sǎ se determine perimetrul pǎtratului”, se poate realiza un algoritm. |
+ | 3. **Finitudine**: un algoritm se va termina într-un numǎr finit de pași. Indiferent cât de complicat este algoritmul acesta va obține rezultatele într-un numǎr fint de operații. \\ | ||
+ | Ca viitori programatori, odatǎ cu dobândirea unor cunoștințe putem alege pentru algoritmi un numǎr mai mic de pași realizând un algoritm cǎruia îi vom spune „eficient”. | ||